Care este cea mai frecventă eroare
Raportarea diferenţei de salarizare funcţionează cu două calendare separate: unul pentru perioada în care măsuraţi cifrele și unul pentru perioada în care raportaţi despre acestea. Cea mai frecventă eroare este că angajatorii confundă aceste două și cred că perioada de măsurare și data raportării sunt aceleași. Acest lucru duce la cifre referitoare la o perioadă greșită, la o raportare care este pregătită cu întârziere, sau la numărarea numărului de angajați la momentul greșit.
Rezultatul nu este de obicei că raportarea nu reușește deloc, ci că aceasta este realizată sub presiune de timp cu date care sunt greu de justificat ulterior. Cine știe din vreme care perioadă contează și când se încheie acea perioadă, evită în mare măsură această problemă.
De ce există două calendare
Directiva face în mod deliberat distincție între momentul în care diferenţa de salarizare este stabilită și momentul în care rezultatul este comunicat public. Perioada de măsurare este perioada în care datele privind remunerația sunt colectate și comparate. Perioada de raportare este perioada în care cifrele rezultate trebuie să fie raportate sau publicate. Între aceste două există spațiu, destinat verificării datelor, revizuirii categoriilor și, dacă este necesar, pregătirii explicațiilor.
Acest spațiu este exact locul unde apar problemele. Companiile văd data raportării ca momentul pentru planificare și uită că perioada de măsurare s-a încheiat deja mai devreme. Cine abia atunci începe să colecteze, măsoară de fapt o perioadă diferită de cea pentru care trebuie să raporteze.
Cum apare greșeala în practică
Trei situații se repetă constant. Prima este că o companie folosește anul financiar în loc de perioada pe care directiva o desemnează ca perioadă de măsurare. Această diferență pare mică, dar se manifestă în fiecare categorie și în fiecare cifră care rezultă din aceasta.
A doua este numărarea numărului de angajați. Dacă o companie cade sub obligația de raportare depinde de efectivul de personal la un moment stabilit, nu în ziua în care cineva se uită. O companie care este chiar sub sau chiar deasupra pragului poate greși prin adoptarea unui moment de referință diferit de cel care se aplică.
A treia este că departamentul de resurse umane și departamentul financiar folosesc fiecare propriul calendar. HR lucrează cu anul personalului, finanțele cu anul fiscal, și nimeni nu a stabilit care dintre cele două este predominant pentru raportare. Până când această diferență devine evidentă, perioada de măsurare este adesea deja încheiată.
Ce înseamnă aceasta pentru clasificarea datelor dumneavoastră
Cele două calendare afectează și modul în care funcțiile sunt clasificate. O clasificare care se modifică pe parcursul unei perioade de măsurare face comparația între grupuri mai greu de justificat: o diferență a apărut din cauza unei reale modificări a remunerației, sau din cauza faptului că oamenii au fost plasați pe parcurs într-o categorie diferită? Cine stabilește clasificarea funcțiilor în categorii echivalente înainte de începerea perioadei de măsurare, evită în mare măsură această întrebare. Mai multe informații despre această clasificare sunt disponibile în explicația privind clasificarea funcțiilor și munca echivalentă.
Cum evitați aceasta
În practică funcționează cel mai bine dacă fixați cele două calendare separat, cu o dată proprie pentru închiderea perioadei de măsurare și o dată proprie pentru raportarea în sine. Puneți aceste două momente în planificarea atât a HR cât și a finanțelor, pentru ca nimeni să nu le confunde din greșeală cu propriul an fiscal.
Este, de asemenea, prudent să stabiliți în avans la ce moment este numărăt efectivul de personal, și să faceți aceasta în același mod în fiecare an. Astfel se creează o metodă fixă și repetabilă în loc de o problemă anuală de rezolvare.
Dacă compania dumneavoastră cade în prezent sub obligația de raportare și care perioadă se aplică pentru dumneavoastră, poate fi determinat cu câteva întrebări. Într-o pereche de întrebări vedeți unde vă aflați acum, fără a fi nevoie de un cont pentru aceasta. Cine dorește să știe exact de unde provin termenii și pragurile utilizate, le găsește în explicația surselor pe care le folosim.
În final
Cei doi calendari nu sunt o chestiune secundară, ci baza unui raport bine fundamentat. Cine îi separă devreme, se scutește de bătaie de cap ulterioară cu date care nu mai sunt corecte. Dacă vă îndoiți că planificarea dumneavoastră se aliniază perioadelor corecte, consultați baza de cunoștințe sau faceți scanarea rapidă gratuită pentru a vedea ce se aplică pentru compania dumneavoastră.